Boala Dupuytren

Generalități:
Contractura Dupuytren este o afecțiune nedureroasă care face ca unul sau mai multe degete să se îndoaie în palmă. Degetele afectate nu se pot îndrepta complet. Sub piele se formează un țesut fibros sub forma unui cordon gros care poate fixa degetele într-o poziție îndoită. SImptomatologia se agravează treptat cu timpul. Contractura Dupuytren afectează cel mai adesea inelarul, degetul mic sau policele. Acest lucru poate complica activitățile de zi cu zi, cum ar fi punerea mâinilor în buzunare, punerea mănușilor sau strângerea mâinii. Nu există tratament definitiv pentru contractura Dupuytren. Tratamentele pot ameliora simptomele și pot încetini agravarea simptomatologiei.


Tratament:
Aponevrotomia percutană – reprezintă o soluție de tratament chirurgical, minim-invazivă ce implică ruperea cordoanelor fibroase cu ajutorul unor ace, cel mai adesea sub anestezie locală. Prezintă un grad crescut de confort post-operator, cu o rată minimă de complicații.
Aponevrectomia deschisă – reprezintă o alternativă la aponevrotomie, aleasă de obicei în recidive sau în cazurile cu simptomatologie gravă – acolo unde sunt necesare proceduri asociate la nivelul articulațiilor degetelor sau unde este necesar un procedeu de reconstrucție tegumentară.


Complicații:
Rata de complicații este direct proporțională cu severitatea simptomatologiei. Intra și post-intervențional pot apărea leziuni neurologice – parestezii locale ce au un grad variabil de remisiune ; leziuni vasculare ce pot necesita intervenții chirurgicale ulterioare; leziuni tegumentare ce pot necesita proceduri ulterioare de reconstrucție tegumentară; Rolul investigării preoperatorii este de a identifica o fereastră chirurgicală optimă și de a minimiza șansa complicațiilor.


Recuperare:
Reluarea activității se face în limita durerii. Habitual, pacienții vor avea un pansament de îngrijit până la 14 zile, ulterior o orteză până la 6 săptămâni post-intervențional. Supravegherea post-intervențională se efectuează conform controalelor stabilite cu medicul curant sau la nevoie, în cazul apariției complicațiilor.