Leziuni de menisc
 

Generalitati

Leziunea de menisc este una dintre cele mai frecvente afecţiuni ale genunchiului. Ea reprezintă ruptura totală sau parţială a meniscului ce apare la o miscare bruscă de rotire sau torsiune a genunchiului, în timp ce greutatea corpului este sprijinită pe piciorul aflat intr-un punct fix.

Fiecare genunchi are două meniscuri, unul intern şi unul extern, structuri cartilaginoase în forma literei “C” ce se află între femur şi tibie şi acţionează ca un tampon care amortizează mişcarea.

 

Cauze

Leziunile de menisc apar ca urmare a unor activităţi ce determină răsucirea puternică sau rotirea genunchiului, ca de exemplu în mişcările de pivotare ale acestuia sau la oprirea bruscă urmată de întoarcere. Alte mişcări ce pot cauza leziuni de menisc sunt genuflexiunile joase, miscarea de aşezare în genunchi sau mişcarea de ridicare a unui obiect greu. La pacienţii vărstnici, cu modificări degenerative la nivelul articulaţiei genunchiului, leziunile se pot produce ca urmare a unui traumatism de intensitate mică sau chiar fără o cauză aparentă.

 

Factori de risc

Persoanele predispuse la leziuni meniscale sunt cele care fac activităţi ce implică pivotare sau rasucirea genunchiului (atleţi care fac sporturi de contact, fotbal, tenis, basket etc.). Riscul de ruptură meniscală creşte odată cu înaintarea în vârstă.

 

Simtome

Durerea este principalul motiv pentru care un pacient cu leziune de menisc se prezintă la medic. Sediul durerii variază în funcţie de meniscul afectat şi caracteristicile leziunii. Durerea poate fi agravată de mişcările de răsucire sau rotire ale genunchiului. Poate fi însoţită de:

  • rigiditatea şi umflarea genunchiului;
  • limitarea extensiei (genunchiul nu se poate îndrepta complet);
  • trosnituri intra-articulare;
  • genunchi “blocat”;

ATENŢIE! Adresaţi-vă medicului dacă genunchiul doare, este umflat sau nu se mai mişcă normal.

 

Complicatii

Netratate leziunile de menisc pot determina:

  • Instabilitatea genunchiului;
  • Incapacitatea de a mişca normal genunchiul;
  • Durere persitentă;
  • Artroza genunchiului;

 

Diagnostic

Prima etapă în diagnosticul leziunilor de menisc include anamneza( discutie despre istoricul medical si simptomele actuale) si examenul clinic.

Anamneza va include o serie de întrebari despre traumatism la care pacientul trebuie să raspundă:

  • Când s-a produs traumatismul?
  • Ce faceaţi în acel moment?
  • S-a auzit vreun zgomot?
  • S-a umflat genunchiul după?
  • Aţi mai avut traumatisme inainte?
  • Simptomele au fost continue sau au apărut ocazional?
  • Există anumite mişcări care agravează sau ameliorează durerea?
  • Simţiţi genunchiul blocat când încercaţi să îl mişcaţi?
  • Aveţi senzaţie de instabilitate?

Leziunile de menisc pot fi indentificate la examenul clinic. Acesta presupune anume manevre clinice care vor fi efectuate de către medic pentru a culege date despre semnele şi simptomele prezente.

A doua etapă de diagnostic include testele imagistice:

RMN: permite vizualizarea structurilor moi articulare şi este cel mai bună metodă imagistică pentru diagnosticul leziunilor de menisc

Radiografia: permite excluderea altor cauze de durere la nivelul genunchiului (gonartroză, fracturi, tumori etc.)

 

Tratament

Medicul va decide iniţierea unui tratament conservator sau chirurgical în funcţie de tipul leziunii, dimensiunea sa, sediul său, starea articulaţiei şi nivelul de activitate al pacientului.

 

Tratamentul conservator

Leziunile de menisc asociate artrozei genunchiului răspund în timp la tratamentul artrozei. De asemenea leziunile mici cu simptomatologie usoara pot fi tratate conservator.

Acesta include:

  • Repaus: Evitarea activităţilor care agravează durerea.;
  • Gheata: aplicarea de gheaţă local, printr-un prosop, câte 20 de minute, de câteva ori pe zi, poate reduce durerea si umflarea genunchiului;
  • Ridicarea piciorului: are scopul de a reduce tumefierea genunchiului, prin ridicarea piciorului (perne sub calcai) pana cand aceasta ajunge deasupra nivelului bazinului.;
  • Compresii: purtarea unui bandaj elastic care să prevină umflarerea genunchiului;
  • Medicamente: medicamente antiinflamatorii care ajută la reducerea durerii si umflăturii;

 

Tratament chirurgical:

Anumite tipuri de leziuni necesită tratament chirurgical, spre exemplu în cazul genunchiul în blocaj. Acesta poate fi recomandat şi în cazul în care tratamentul conservator nu reuşeşte să amelioreze simptomatologia pacientului.

Acesta se efectuează prin chirurgie artroscopică. Se va intra în genunchi prin două incizii de aproximativ 1 cm fiecare. Printr-una se introduce o cameră care vizualizează articulaţia genunchiului şi transmite imaginile pe un monitor, iar prin cealaltă se introduc instrumente cu care chirurgul va efectua intervenţia. În funcţie de caracteristicile leziunii chirurgul poate să sutureze ( să repare) meniscul sau să înderparteze fragmentul de menisc afectat.

După intervenţia chirurgicală pacientul va putea sa meargă cu ajutorul unei carje de cot. Se vor recomanda exerciţii de recuperare pentru a restabili mobilitatea articulară.